Pirometre industriale pentru mentenanta, productie si controlul proceselor

   august 4, 2026  Posted in AFACERI

Masurarea fara contact a temperaturii devine necesara atunci cand piesa este in miscare, suprafata este greu accesibila, temperatura depaseste limitele senzorilor de contact sau procesul nu permite atingerea produsului. In aceste situatii, alegerea unor Pirometre industriale nu trebuie facuta doar dupa domeniul maxim de temperatura.

Un instrument care poate masura pana la 2000 °C nu este automat potrivit pentru otel, sticla, folie din plastic sau materiale ceramice. Rezultatul depinde de raspunsul spectral, emisivitatea suprafetei, rezolutia optica, timpul de raspuns, dimensiunea tintei si conditiile din calea optica.

Pentru o selectie corecta, intrebarea nu este doar „Ce temperatura trebuie masurata?”, ci „Ce material masor, in ce stare se afla, de la ce distanta si ce voi face cu valoarea obtinuta?”.

Unde aduce valoare un pirometru industrial

In mentenanta, pirometrul este folosit in principal pentru verificari rapide, comparatii si identificarea abaterilor. In productie, poate valida temperatura produsului intre doua etape tehnologice. In controlul proceselor, senzorul devine parte din bucla de automatizare si transmite continuu valori catre PLC, DCS, SCADA sau un sistem de achizitie de date.

Aplicatiile uzuale includ:

  • verificarea lagarelor, motoarelor, reductoarelor si cuplajelor;

  • controlul temperaturii pieselor dupa incalzirea prin inductie;

  • monitorizarea produselor la iesirea din cuptoare;

  • masurarea barelor, tablelor, sarmei sau profilelor metalice in miscare;

  • verificarea matritelor si pieselor imediat dupa injectie;

  • controlul temperaturii sticlei, ceramicii sau materialelor refractare;

  • monitorizarea rolelor, benzilor transportoare si tamburilor;

  • verificarea izolatiei termice si a punctelor fierbinti;

  • controlul uscarii, laminarii, extrudarii sau tratamentelor termice.

Masurarea fara contact elimina influenta mecanica a senzorului asupra produsului si permite urmarirea tintelor care nu pot fi oprite. Totusi, pirometrul masoara radiatia provenita dintr-o zona a suprafetei, nu temperatura interna a materialului. Aceasta diferenta trebuie inteleasa inca din etapa de definire a aplicatiei.

Pirometru portabil, senzor fix sau sistem cu fibra optica

Tipul constructiv trebuie ales in functie de modul in care va fi folosita informatia.

Pirometrul portabil

Modelul portabil este potrivit pentru:

  • mentenanta preventiva;

  • verificari periodice;

  • compararea unor echipamente similare;

  • punerea in functiune a unei instalatii;

  • confirmarea unei alarme generate de alt senzor;

  • masuratori in puncte care se schimba frecvent.

Avantajul principal este flexibilitatea. Acelasi instrument poate fi utilizat la un cuptor, un motor, o conducta sau o piesa incalzita. Limita apare atunci cand pozitia, unghiul si distanta variaza de la o masurare la alta. Pentru analiza tendintelor, procedura trebuie standardizata.

De exemplu, Raytek Raynger 3i Plus este destinat aplicatiilor industriale cu temperaturi intre 400 °C si 3000 °C, in functie de model. Are rezolutie optica 250:1, timp de raspuns de 40 ms si variante cu raspuns spectral de 1,0 µm sau 1,6 µm, dedicate in special aplicatiilor la temperaturi ridicate.

Pirometrul fix

Un senzor fix este justificat cand temperatura trebuie:

  • monitorizata continuu;

  • folosita pentru comanda unui arzator sau a unei surse de incalzire;

  • inregistrata pentru trasabilitate;

  • corelata cu viteza liniei;

  • utilizata la respingerea automata a produselor neconforme;

  • transmisa catre PLC, SCADA sau sistemul de management al calitatii.

Montajul fix ofera o geometrie repetabila. Distanta, unghiul si zona masurata raman constante, iar datele pot fi comparate intre loturi si schimburi.

Seria Fluke Process Instruments Endurance include modele monocromatice, de raport si cu fibra optica, cu domenii care pot acoperi, in functie de configuratie, temperaturi intre 50 °C si 3200 °C. Sunt disponibile variante cu rezolutie optica de pana la 300:1, carcase IP65 si interfete precum RS-485, EtherNet/IP si Profinet.

Pirometrul cu fibra optica

Constructia cu fibra optica este utila cand zona de masurare are:

  • temperatura ambientala foarte ridicata;

  • campuri electromagnetice puternice;

  • spatiu insuficient pentru montarea corpului senzorului;

  • vibratii sau contaminare severa;

  • acces dificil pentru intretinere.

Capul optic poate fi instalat aproape de proces, iar electronica este amplasata la distanta, intr-o zona mai usor de protejat. Fibra optica este neconductiva si ofera o imunitate mai buna la interferente electromagnetice, ceea ce poate fi important in apropierea instalatiilor de inductie.

Pirometrul de raport sau „doua culori”

Un pirometru monocromatic determina temperatura pe baza intensitatii radiatiei receptionate intr-o singura banda spectrala. Un model de raport foloseste doua benzi spectrale apropiate si calculeaza temperatura pe baza raportului dintre cele doua semnale.

Solutia de raport poate fi mai robusta atunci cand:

  • tinta nu ocupa complet spotul de masurare;

  • exista fum, praf sau abur in calea optica;

  • fereastra de protectie se murdareste progresiv;

  • emisivitatea se modifica in timpul procesului;

  • tinta se deplaseaza rapid prin campul vizual.

Avantajul se mentine numai daca cele doua semnale sunt atenuate aproximativ proportional. In cazul materialelor la care emisivitatea difera semnificativ intre cele doua lungimi de unda, poate fi necesara ajustarea parametrului E-Slope sau validarea cu o metoda de referinta. Pirometrul de raport nu trebuie tratat ca o solutie universala pentru orice suprafata reflectorizanta.

Parametrii care decid daca masurarea va fi corecta

1. Materialul si starea suprafetei

Emisivitatea descrie capacitatea suprafetei de a emite radiatie infrarosie in raport cu un corp negru ideal. Valoarea poate varia intre 0 si 1, dar in aplicatiile industriale nu este suficient sa fie introdusa o valoare preluata dintr-un tabel.

Emisivitatea depinde de:

  • material;

  • lungimea de unda la care masoara senzorul;

  • temperatura;

  • gradul de oxidare;

  • rugozitate;

  • acoperiri, vopsea sau depuneri;

  • unghiul de observare;

  • grosimea, in cazul materialelor semitransparente.

O tabla din otel oxidata si o suprafata proaspat prelucrata pot necesita setari diferite, desi materialul de baza este acelasi. Aluminiul lustruit, inoxul si alte suprafete metalice curate au emisivitate redusa si reflecta puternic radiatia provenita din mediul inconjurator.

Din acest motiv, citirea unui metal lucios cu un instrument standard de 8-14 µm poate fi instabila sau dominata de reflexia cuptorului, arzatorului ori a unei piese aflate in apropiere.

2. Raspunsul spectral

Raspunsul spectral trebuie corelat cu materialul masurat. Acesta este unul dintre criteriile pe care articolele generale despre pirometre il trateaza superficial.

Pentru metale, se prefera in general cea mai scurta lungime de unda compatibila cu domeniul de temperatura al aplicatiei. La lungimi de unda scurte, erorile produse de variatiile emisivitatii si de reflexiile mediului pot fi mai mici. Pentru tinte metalice cu emisivitate redusa sunt recomandate frecvent domenii sub 3 µm.

Pentru alte materiale sunt necesare benzi dedicate:

  • aproximativ 5 µm pentru anumite masuratori ale suprafetei sticlei;

  • aproximativ 7,9 µm pentru folii subtiri din plastic si anumite aplicatii pe sticla;

  • aproximativ 3,43 µm pentru materiale plastice cu benzi de absorbtie specifice;

  • 8-14 µm pentru numeroase suprafete nemetalice, opace, la temperaturi joase si medii;

  • 1,0 µm, 1,6 µm sau 2,3 µm pentru metale si procese la temperaturi mai ridicate.

Seria Thermalert 4.0, de exemplu, include modele cu raspunsuri spectrale de 8-14 µm, 5 µm, 7,9 µm si 3,43 µm tocmai pentru a separa aplicatiile generale de cele pentru sticla si materiale plastice.

Alegerea unui senzor doar pentru ca acopera domeniul de temperatura poate duce la o masurare repetabila, dar incorecta.

3. Domeniul de temperatura

Temperatura nominala a procesului trebuie sa se afle confortabil in domeniul instrumentului. Nu este recomandat ca temperatura normala de lucru sa coincida cu limita inferioara sau superioara a senzorului.

Trebuie luate in calcul:

  • temperatura minima la pornirea procesului;

  • temperatura normala;

  • variatiile intre produse;

  • supratemperaturile posibile;

  • temperatura la care trebuie declansata alarma;

  • temperatura maxima in conditii de defect.

Un senzor selectat pentru 600-1800 °C poate fi nepotrivit daca procesul trebuie controlat inca din faza de incalzire, la 450 °C. In acelasi mod, un domeniu inutil de larg poate sacrifica performanta necesara in intervalul efectiv de lucru.

4. Rezolutia optica si dimensiunea reala a spotului

Raportul D arata relatia dintre distanta pana la tinta si diametrul aproximativ al spotului masurat.

Pentru un raport D de 50:1, la o distanta de 2000 mm, spotul are aproximativ:

2000 mm / 50 = 40 mm

Aceasta valoare nu inseamna ca laserul proiectat pe tinta reprezinta intreaga zona masurata. Laserul este, de regula, doar un ajutor de vizare. La distante mai mari, instrumentul receptioneaza radiatie dintr-o zona mai larga.

Pentru masurari critice cu un pirometru monocromatic, tinta ar trebui sa fie vizibil mai mare decat spotul. O regula practica prudenta este ca tinta sa aiba cel putin dublul diametrului spotului. Astfel, in exemplul anterior, este recomandata o zona uniforma de minimum 80 mm.

Aceasta conditie este frecvent ignorata la:

  • sarma subtire;

  • bare metalice vazute de la distanta;

  • marginea unei role;

  • terminale electrice;

  • piese mici pe banda;

  • componente aflate intre elemente mai reci.

Daca spotul include si fundalul, valoarea afisata devine o medie radiometrica, nu temperatura exacta a piesei.

5. Timpul de raspuns

Pentru o suprafata statica si stabila, un raspuns de 100-200 ms poate fi suficient. Pentru sarma, picaturi de metal, piese mici pe transportor sau procese de incalzire rapida, timpul de raspuns trebuie corelat cu durata in care tinta se afla in spot.

Exemplu: o piesa cu lungimea de 100 mm se deplaseaza cu 2 m/s. Ea ramane intr-un punct fix aproximativ 50 ms. Un senzor cu timp de raspuns de 150 ms poate netezi varful de temperatura si va raporta o valoare mai mica decat temperatura reala maxima.

In astfel de aplicatii trebuie analizate:

  • timpul de raspuns al detectorului;

  • frecventa de esantionare;

  • filtrarea semnalului;

  • functia peak hold;

  • intarzierea comunicatiei;

  • timpul de scanare al PLC-ului.

Un senzor rapid conectat la un sistem de achizitie lent nu produce automat o masurare rapida.

6. Acuratete, repetabilitate si rezolutie

Acesti termeni nu sunt echivalenti.

Acuratetea indica apropierea fata de valoarea reala sau de referinta.

Repetabilitatea arata cat de apropiate sunt masurarile efectuate in aceleasi conditii.

Rezolutia afisajului arata cea mai mica variatie pe care instrumentul o poate afisa.

Un aparat poate afisa temperatura cu o zecimala, dar aceasta nu inseamna ca incertitudinea masurarii este de 0,1 °C. In controlul proceselor, repetabilitatea poate fi uneori mai importanta decat acuratetea absoluta, mai ales atunci cand obiectivul este mentinerea constanta a unei retete tehnologice validate.

Aplicatii concrete in mentenanta

In mentenanta, pirometre cu infrarosu pot fi folosite eficient atunci cand masurarea este standardizata.

Lagare si rulmenti

Nu este suficienta o singura valoare masurata ocazional. Specialistul trebuie sa compare:

  • acelasi punct;

  • de la aceeasi distanta;

  • la o sarcina similara;

  • dupa un timp similar de functionare;

  • cu aceeasi setare de emisivitate.

O crestere de la 55 °C la 68 °C poate fi mai relevanta decat faptul ca temperatura absoluta este sub un prag generic. Tendinta si diferenta fata de echipamente identice pot indica ungere insuficienta, aliniere necorespunzatoare sau suprasarcina.

Motoare electrice

Carcasa vopsita are, de regula, o emisivitate mai favorabila decat arborele metalic lucios. Masurarea trebuie realizata in puncte clar definite: carcasa lagarului, zona statorului, cutia de borne si cuplaj.

Nu se recomanda compararea directa a temperaturii masurate pe carcasa vopsita cu cea citita pe un surub sau pe arbore, deoarece proprietatile radiative sunt diferite.

Instalatii termice si cuptoare

Un pirometru portabil poate identifica:

  • zone cu izolatie degradata;

  • puncte fierbinti pe carcasa;

  • neuniformitati intre arzatoare;

  • diferente de temperatura la descarcarea produsului;

  • zone refractare cu comportament anormal.

Totusi, masurarea prin flacara, fum sau geam de inspectie necesita verificarea raspunsului spectral si a transmisiei caii optice.

Aplicatii in productie si controlul procesului

Forjare si tratamente termice

Temperatura piesei la transferul dintre cuptor si presa influenteaza deformarea, uzura matritei si calitatea produsului. Un senzor fix poate genera alarma daca piesa este prea rece sau poate bloca ciclul automat.

In aceasta aplicatie sunt importante:

  • spotul suficient de mic;

  • timpul de raspuns;

  • pozitionarea fata de oxizi si zgura;

  • protejarea opticii;

  • detectarea automata a piesei;

  • memorarea valorii maxime sau a temperaturii intr-o fereastra temporala.

Incalzire prin inductie

Campul electromagnetic, spatiul redus si viteza mare de incalzire favorizeaza utilizarea senzorilor cu fibra optica sau a modelelor proiectate pentru medii cu interferente electromagnetice.

Masurarea trebuie facuta intr-o zona in care suprafata este vizibila si nu este influentata de bobina, apa de racire sau abur.

Extrudarea materialelor plastice

Masurarea temperaturii plasticului nu trebuie confundata cu masurarea matritei metalice. Un senzor optimizat pentru plastic poate masura produsul la iesirea din matrita, in timp ce un senzor nepotrivit va receptiona partial radiatia transmisa sau reflectata de fundal.

La folii si materiale subtiri, grosimea produsului si banda spectrala sunt critice. Fundalul trebuie sa fie uniform si, de preferat, mai rece decat produsul. Pentru materiale semitransparente, radiatia receptionata poate include contributii din produs, fundal si reflexii interne.

Sticla

Nu exista un singur „pirometru pentru sticla”. Alegerea depinde daca se urmareste:

  • temperatura suprafetei;

  • temperatura stratului interior;

  • sticla topita;

  • un recipient;

  • o foaie subtire;

  • un produs aflat in formare.

Lungimile de unda de aproximativ 5 µm sunt utilizate pentru anumite masuratori ale suprafetei, in timp ce alte benzi pot patrunde diferit in material. Geometria, grosimea si temperatura de fundal trebuie incluse in testul de aplicatie.

Cum se stabileste practic emisivitatea

Tabelele de emisivitate sunt utile pentru o estimare initiala, nu pentru validarea finala a procesului.

O procedura practica poate include:

  1. Stabilizarea produsului la o temperatura reprezentativa.

  2. Masurarea temperaturii printr-o metoda de referinta adecvata.

  3. Masurarea aceleiasi zone cu pirometrul.

  4. Ajustarea emisivitatii pana cand valorile coincid.

  5. Repetarea verificarii la mai multe temperaturi de lucru.

  6. Documentarea materialului, starii suprafetei, unghiului si distantei.

  7. Blocarea sau protejarea parametrilor dupa validare.

Pentru temperaturi moderate, se poate utiliza pe suprafata o banda cu emisivitate cunoscuta, daca procesul permite. In alte situatii se poate folosi o vopsea rezistenta la temperatura sau o zona oxidata controlat.

Metoda trebuie folosita cu prudenta. Banda adeziva poate sa nu reziste la temperatura procesului, iar vopseaua poate modifica transferul termic sau poate contamina produsul.

Greseli frecvente si modul de evitare

Masurarea prin orice geam disponibil

Un geam transparent pentru ochiul uman poate fi opac in banda spectrala a pirometrului. Sticla obisnuita, cuartul si ferestrele speciale nu au aceeasi transmisie in infrarosu.

Solutia este folosirea unei ferestre compatibile cu lungimea de unda a senzorului si introducerea transmisiei in configuratie, daca instrumentul permite.

Folosirea laserului drept dimensiune a spotului

Punctul laser indica tinta sau centrul aproximativ, nu intreaga suprafata din care este colectata radiatia.

Solutia este verificarea diagramei optice si calcularea spotului la distanta reala de montaj.

Introducerea unei emisivitati generice de 0,95

Valoarea poate functiona pentru vopsea, cauciuc sau anumite suprafete nemetalice, dar poate produce erori mari pe aluminiu, inox sau metal lustruit.

Solutia este validarea emisivitatii pe suprafata si in domeniul spectral utilizat.

Masurarea unei suprafete lucioase in fata unui cuptor

Pirometrul poate receptiona reflexia cuptorului si poate indica o temperatura mai mare decat cea reala.

Solutia este schimbarea unghiului, ecranarea sursei reflectate, utilizarea unei benzi spectrale potrivite sau alegerea unei zone cu emisivitate mai buna.

Instalarea senzorului fara protectia opticii

Praf, ulei, vapori sau condensul reduc progresiv semnalul. Procesul poate parea ca se raceste, desi problema este depunerea pe lentila.

Solutia poate include purjare cu aer curat, carcasa de protectie, verificarea periodica a ferestrei si alarma de intensitate a semnalului.

Ignorarea temperaturii ambientale

Un senzor montat langa un cuptor poate depasi temperatura sa admisa, chiar daca temperatura tintei se afla in domeniul de masurare.

Pentru medii severe se folosesc racire cu aer sau apa, protectii termice ori constructii cu fibra optica. Modelele industriale pot avea limite diferite pentru capul optic si carcasa electronica.

Situatii speciale omise frecvent

Aburul nu este intotdeauna doar o obstructie

Aburul poate bloca partial tinta, poate condensa pe fereastra si poate avea propria emisie sau absorbtie spectrala. O functie peak hold poate ajuta cand tinta devine vizibila intermitent, dar nu corecteaza o geometrie gresita.

Oxidarea poate modifica citirea in timpul aceluiasi ciclu

O piesa metalica proaspat incalzita poate avea initial o emisivitate redusa. Pe masura ce se oxideaza, emisivitatea creste, iar un pirometru monocromatic poate raporta o crestere care nu provine integral din modificarea temperaturii.

Procesul trebuie validat in toate fazele relevante, nu doar dupa stabilizare.

Tinta poate fi mai rece decat fundalul

Cand o piesa metalica reflectorizanta se afla in fata unei suprafete mai calde, radiatia reflectata poate domina semnalul. Rezultatul poate fi o temperatura aparenta mai mare decat temperatura piesei.

Schimbarea unghiului de vizare este adesea un test simplu. Daca valoarea se modifica semnificativ fara ca procesul sa se schimbe, reflexiile trebuie investigate.

Un pirometru de raport poate avea si el limite

Principiul cu doua lungimi de unda functioneaza bine cand fumul, praful sau murdarirea atenueaza ambele semnale proportional. Daca o fereastra transmite diferit cele doua benzi sau materialul are emisivitati spectrale foarte diferite, raportul se modifica si apare o eroare.

Temperatura suprafetei poate sa nu reprezinte temperatura produsului

La produse groase, suprafata se poate raci rapid dupa iesirea din cuptor, in timp ce miezul ramane mai cald. La incalzirea rapida, situatia poate fi inversa. Pozitia punctului de masurare trebuie corelata cu modelul termic si cu parametrul de calitate urmarit.

Checklist pentru selectarea unui pirometru

Inainte de cererea unei oferte, este util sa fie definite urmatoarele date:

  • materialul si starea suprafetei;

  • temperatura minima, nominala si maxima;

  • dimensiunea minima a tintei;

  • distanta disponibila;

  • viteza de deplasare;

  • timpul in care tinta este vizibila;

  • unghiul de masurare;

  • prezenta fumului, prafului, aburului sau flacarii;

  • existenta unei ferestre de observare;

  • temperatura ambientala a senzorului;

  • necesitatea racirii sau purjarii;

  • precizia si repetabilitatea necesare;

  • tipul iesirii: 4-20 mA, releu, RS-485, Ethernet sau fieldbus;

  • necesitatea stocarii datelor;

  • cerinte ATEX sau IECEx;

  • metoda de verificare si calibrare;

  • accesul pentru curatarea opticii.

Un Pirometru trebuie selectat impreuna cu accesoriile de montaj si protectie. Alegerea senzorului fara suport, vizare, fereastra, purjare sau cablare poate transforma un instrument performant intr-un punct de masurare instabil.

Punerea in functiune

La punerea in functiune nu este suficienta verificarea faptului ca senzorul transmite o valoare.

Procedura ar trebui sa includa:

  1. Verificarea alinierii si a focalizarii.

  2. Confirmarea dimensiunii spotului.

  3. Validarea emisivitatii sau a parametrului E-Slope.

  4. Compararea cu o metoda de referinta.

  5. Testarea la mai multe regimuri de productie.

  6. Simularea pragurilor de alarma.

  7. Verificarea semnalului analogic si a conversiei in PLC.

  8. Confirmarea filtrarii si a timpului de raspuns.

  9. Testarea in prezenta fumului, aburului sau prafului.

  10. Salvarea configuratiei initiale.

O eroare frecventa apare la scalarea semnalului 4-20 mA. Daca senzorul este configurat pentru 400-1400 °C, dar PLC-ul interpreteaza 0-1500 °C, valoarea afisata va fi gresita chiar daca pirometrul masoara corect.

Verificare, calibrare si mentenanta

Intervalul de verificare trebuie stabilit in functie de criticitatea procesului, stabilitatea instrumentului si conditiile de mediu. Nu exista un interval universal potrivit tuturor aplicatiilor.

Pentru un senzor montat intr-un mediu curat, o verificare periodica poate fi suficienta. Pentru un punct critic expus la fum, vibratii si temperaturi ridicate, sunt necesare verificari functionale mai dese.

Calibrarea unui pirometru se realizeaza cu o sursa de radiatie adecvata, de preferat o cavitate de tip corp negru sau o sursa radiometrica validata. Trebuie controlate distanta, dimensiunea sursei, alinierea, emisivitatea, temperatura reflectata si stabilizarea termica a instrumentului.

Planul de mentenanta poate include:

  • inspectarea si curatarea opticii;

  • verificarea purjarii cu aer;

  • controlul furtunurilor de racire;

  • verificarea suportului mecanic;

  • confirmarea alinierii;

  • compararea cu o sursa de referinta;

  • salvarea configuratiei;

  • analiza deviatiei fata de verificarile anterioare.

Cand este mai potrivita o camera de termoviziune

Pirometrul este eficient cand punctul important este cunoscut si trebuie obtinuta rapid o valoare precisa si repetabila. Camera de termoviziune este mai potrivita cand trebuie analizata distributia temperaturii pe o suprafata.

Alegeti un pirometru cand:

  • exista un singur punct critic;

  • este necesar un raspuns foarte rapid;

  • tinta este mica;

  • integrarea in automatizare este prioritara;

  • costul per punct trebuie optimizat;

  • este necesara o banda spectrala dedicata.

Alegeti o camera de termoviziune cand:

  • pozitia punctului fierbinte se modifica;

  • trebuie observata uniformitatea;

  • exista mai multe zone de interes;

  • este necesara documentarea vizuala;

  • trebuie analizata geometria defectului termic.

In unele instalatii, combinatia este cea mai eficienta: camera este folosita pentru identificarea zonei critice, iar pirometrul fix pentru monitorizarea continua.

Selectia instrumentului impreuna cu un specialist in aplicatie

Un catalog poate indica domeniul de temperatura si precizia, dar nu poate descrie complet suprafata, geometria si atmosfera unui proces real. Din acest motiv, discutia tehnica trebuie sa porneasca de la aplicatie, nu de la un model ales anterior.

Specialistii ARC Brasov pot sa va ofere consultative pentru alegerea optima prin analizarea atat a cerintelor de masurare portabila, cat si a solutiilor fixe pentru integrarea in procese industriale. Pentru aplicatii la temperaturi foarte ridicate, informatii suplimentare despre Raytek Raynger 3i Plus si seria Endurance sunt prezentate in materialul Pirometre industriale Fluke pentru temperaturi extreme. Modelele respective acopera scenarii diferite: verificari mobile de la distanta si monitorizarea continua a proceselor critice.

Selectia unui pirometru industrial incepe cu materialul, starea suprafetei si geometria masurarii. Domeniul de temperatura este doar unul dintre parametri.

Pentru o masurare credibila trebuie corelate:

  • lungimea de unda cu materialul;

  • spotul optic cu dimensiunea tintei;

  • timpul de raspuns cu viteza procesului;

  • emisivitatea cu starea reala a suprafetei;

  • constructia senzorului cu mediul de instalare;

  • iesirea instrumentului cu sistemul de automatizare;

  • metoda de verificare cu cerintele de calitate.

Un pirometru bine ales poate reduce rebuturile, poate identifica degradarea echipamentelor si poate stabiliza procesul. Un model ales doar dupa temperatura maxima poate furniza valori perfect repetabile, dar fara legatura suficient de buna cu temperatura reala a produsului.

Author: press